După trei zile de bombardamente intense, misiunea coaliţiei internaţionale contra lui Moammar Gaddafi este departe de a se fi încheiat. În mod cert, a fost atins un prim obiectiv (pierderea “capacităţii de apărare antiaeriană”), dar alt rezultat nu a fost confirmat încă de Tripoli – uciderea într-un atac aerian a unuia dintre cei opt copii ai “Fratelui Conducător”, Khamis Gaddafi.

Franţa propune "o instanţă de pilotaj politic" al operaţiunii militare din Libia (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Deşi a pierdut controlul spaţiului aerian şi orice mişcări ale trupelor devin o ţintă pentru avioanele coaliţiei, posibilitatea armatei libiene de a-i ataca pe rebeli nu pare să se fi diminuat cu nimic. Inclusiv la Benghazi, unde tancuri libiene au fost distruse sâmbătă şi duminică, atacurile continuand în forţă în noaptea de duminică spre luni.
În trei cartiere din oraş, trupele guvernamentale au atacat poziţiile rebelilor. Zona hotelurilor unde au fost cazaţi jurnaliştii străini ar fi fost ţinta predilectă a lunetiştilor, dar rebelii au ripostat cu focuri de mitraliere antiaeriene instalate pe camionete, a declarat Abdul Karim Bazama, secretarul general al Consiliului Revoluţionar, una dintre formaţiunile de opoziţie de la Benghazi.
Ceea ce Gaddafi ameninţa încă dinainte de începerea bombardamentelor, că va fi vorba de un “război lung”, a fost recunoscut, sub protecţia anonimatului, şi de un oficial francez. “Poate fi ceva de durată, dar nu putem exclude nici un rezultat rapid”, a declarat oficialul respectiv. Organizația Nord Atlantică a fost exclusă din prima parte a operaţiunilor.
Operaţiunea miliară a coaliţiei internaţionale în Libia se poate opri “în orice moment”, dacă Muammar Kadhafi se conformează rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU acceptă încetarea focului, a declarat marţi ministrul francez al Afacerilor Externe, Alain Juppe.
Implicarea NATO in blocada aeriana
“NATO a adoptat planurile militare pentru a ajuta la impunerea unei zone de interdicţie aeriană”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a reprezentanţilor celor 28 de state membre ale Alianţei. NATO rămâne deoaparte, limitându-se să “accelereze planificarea”. Alianţa ar putea juca un rol de susţinere. Avioane radar Awacs ale NATO sunt deja prezente în Marea Mediterană şi zboară 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, de o săptămână. NATO a trimis recent şi trei nave în aceeaşi zonă, în timp ce forţele sale de geniu sunt în apropiere.

NATO a validat planurile sale pentru a contribui la zona de interdicţie aeriană în Libia (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Potrivit unui diplomat, acest lucru înseamnă că Turcia a renunţat la obiecţiile sale privind finalizarea lucrărilor de planificare, efectuate de mai multe săptămâni de liderii militari ai NATO, cu privire la zona de interdicţie aeriană.
Exprimându-şi îngrijorarea cu privire la posibile victime în rândul populaţiei civile libiene, Ankara a întârziat duminică adoptarea acestor planuri, apreciind că bombardarea Libiei de forţele coaliţiei, începând de pe 19 martie, a modificat “parametrii” unei eventuale intervenţii a NATO.
Rasmussen a subliniat că metodele prin care NATO va contribui la o zonă de interdicţie aeriană au fost “definite în mod clar”.Totuşi, ridicarea blocajului turc nu prevede implicit decizia politică de aplicare a acestor planuri, care nu va interveni mai devreme de câteva zile, a precizat un diplomat.
Opoziția vehementă a Rusiei
În schimb Rusia prin consilierul diplomatic de la Kremlin, Serghei Prihodko, a apreciat miercuri ca fiind probabilă necesitatea unei intervenţii terestre în Libia, subliniind că Rusia “ştia ce făcea”, atunci când a optat să nu îşi exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, relatează AFP.”Nu există un plan coordonat, iar operaţiunea se poate prelungi” a apreciat Prihodko, citat de agenţia Itar-Tass.
“Nu trebuie să uităm că la originea (intervenţiei) se află chiar actele lui (Muammar) Kadhafi contra poporului său. Din acest motiv, poziţia morală a celor care se bat contra lui nu este criticabilă”, a continuat Prihodko.
Rusia, care dispune de drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, s-a abţinut, săptămâna trecută, în cadrul votului asupra rezoluţiei care a autorizat intervenţia coaliţiei internaţionale.
Rusia nu participă la această intervenţie, pe care premierul Vladimir Putin a criticat-o în mod dur, comparând rezoluţia ONU cu un “apel la cruciadele din Evul Mediu”. Putin a repetat criticile la adresa intervenţiei, miercuri, la Belgrad.
Aceste declaraţii au declanşat o reacţie puternică a preşedintelui Dmitri Medvedev, care a apreciat că acuzaţia de cruciadă este “inacceptabilă”, suscitând întrebări, la Moscova, asupra divergenţelor la vârful statului rus.
În fine, nici Liga Arabă nu îşi mai menţine poziţia de susţinere a coaliţiei, formulată înainte de votarea rezoluţiei ONU. Secretarul general al Ligii, egipteanul Amr Moussa, a criticat bombardamentele “disproporţionate”, care ar putea să ridice numărul de morţi din Libia, pe lângă cei ucişi de represiunea regimului Gaddaf
Poziția României și a Bulgariei în conflictul libian
Ezitările autorităţilor de la Bucureşti şi Sofia în privinţa sprijinului acordat coaliţiei anti-Gaddafi au luat sfârşit, după ce, cele două guverne au anunţat că vor participa la misiunile de patrulare din Marea Mediterană cu câte o fregată. Deşi riscau să ajungă la fier vechi dacă nu erau cumpărate, cele două nave reprezintă acum “mândria” forţelor navale din cele două state şi ar urma să participe la impunerea embargoului asupra livrărilor de armament către Libia. Mai întâi România, în urma unei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a făcut anunţul, marţi.
Miercuri a urmat declaratia de sustinere din partea Bulgariei. Anunţurile de sprijinire a misiunii “Odyssey Dawn” survin angajării mai multor state partenere NATO ale României şi Bulgaria (SUA, Franţa, Marea Britanie, Canada, Italia, Belgia, Spania etc) în operaţiuni contra trupelor regimului Gaddafi.
Indiferent de încetarea sau nu a atacurilor aeriene ale coaliţiei anti-Gaddafi, nava românească “Regele Ferdinand” ar trebui să fie în măsură a intercepta vapoare civile sau militare care ar încerca să spargă blocada maritimă a Libiei. Impunerea blocadei ar putea presupune deschiderea focului asupra unui vapor care nu se supune somaţiei sau chiar scufundarea acestuia.
Fregata Bulgariei, “Drazki” (“Îndrăzneţ”), ar putea ajunge în dreptul Libiei în doar 8 zile, faţă de intervalul de 30 de zile necesar celei a Marinei Române, “Regele Ferdinand”, a estimat Ministerul Apărării de la Sofia. Preşedintele Traian Băsescu este cel care a avansat termenul, după întrunirea CSAT, iar Ministerul Apărării a precizat că nava nu dispune de armament şi echipamente care ar putea fi folosite în operaţiunea din Marea Mediterană.

